cărți născute în păltiniș

Cuvânt împreună despre rostirea românească

Prima ediție integrală. Ediție îngrijită și cuvânt înainte de Grigore Vida. Humanitas, 2021

Apărut în ultimul an de viaţă al lui Noica, volumul Cuvânt împreună despre rostirea românească încheia proiectul său, început cu douăzeci de ani mai devreme, de explorare a «zăcămintelor filozofice ale limbii românești». Erau reunite, într-o formă revizuită, cele două lucrări în care Noica pătrunsese în «partea uitată» a unor cuvinte, dezvăluind o bogăţie nebănuită: Rostirea filozofică românească (1970) și Creaţie și frumos în rostirea românească (1973). Ediţia de faţă redă toate diferenţele semnificative între cele trei straturi de text, astfel încât, pentru prima oară, cititorul are acces la pasajele eliminate de cenzură, putând urmări în același timp evoluţia stilului și gândului noician. Îmbogăţiţi cu aceste materiale noi, nu ne rămâne decât să-l însoţim pe filozof în coborârea sa în adâncurile limbii române. – Grigore Vida

Interpretări la Platon

Ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Grigore Vida, Humanitas, 2019

„Potrivit lui Noica, la esenţă se ajunge întotdeauna răsfrângând realul asupra lui însuși, iar Ideea este o ridicare spre esenţial, dobândind arheul lucrurilor.“ 

Constantin Noica, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, „Am inventat Păltinișul!“

Volum îngrijit de Grigore Vida, Humanitas, 2024

„Nimeni nu a trăit, la noi, idealul culturii cu intensitatea cu care l-a trăit Noica. Tot ce cădea în afara relaţiilor culturale rămânea, pentru el, în nefiinţă. Cum ar fi arătat România dacă, după douăzeci de ani de tăcere, Noica nu ar fi reapărut în cultura română? Care ar fi fost consecințele acestei absențe? Și cine poate măsura consecințele existenței lui Noica pentru generaţia care făcea în anii ’70 primii paşi pe scena publică a culturii? Întorcându-mă acum asupra Școlii de la Păltiniș, mi-am pus întrebarea dacă în istoria culturii europene a existat un fenomen analog. Eu unul nu l-am găsit. N-am regăsit nicăieri acest scenariu de taină al unei iubiri spirituale care să te-ndemne la un salt peste condiția ta de simplu muritor. N-am regăsit nicăieri un maestru care s-a intitulat «antrenor cultural» și care nu-și propunea decât să te-nvețe «cum să-ți dai sufletul», cum «să mori» în beneficiul celuilalt, învățându-te că istoria culturii este tocmai povestea felului în care «se dă» sufletul cu adevărat întru dobândirea unei vieți mai înalte.“ — GABRIEL LIICEANU

„Un daimon trebuie să-l fi făcut pe Noica să-și exercite vraja asupra unui alt rând de tineri după ieșirea din închisoare; și să treacă peste un avertisment precum cel al lui Alexandru Dragomir: «Dinule, Dinule, vezi să nu-i bagi și p-ăștia la zdup cum i-ai băgat și pe ceilalți!» Pentru că știa că, a la longue, acțiunea sa nu poate fi decât bună, oricare ar fi riscurile; ciclul «devenirii întru devenire» trebuie rupt, pentru a avea o șansă de a ieși din statistică.“ — GRIGORE VIDA